De ce am fost atât de proasta incat sa cred ca niciodata nu ma vei minti sau ma vei rani? Am crezut fiecare cuvant pe care mi l-ai spus. In cele din urma, inima mea sufera, nu a ta. Şi chiar şi după toate acestea eu încă te iubesc si nu vreau sa te las sa pleci...
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
3 comentarii:
interesant blogul merita citit poate iti va placea si al meu http://eugenviorel.blogspot.com/
pentru ca asa e dragostea!pentru ca stiu si eu ce simti,pentru ca doare cand celalalt te raneste...
Lasa-l sa plece,caci altfel vei suferi mai mult si-ti va parea rau ca l-ai retinut.Daca nu este iubire reciproca,degeaba,nu vei reusi sa-l tii langa tine.Spune o vorba :"Daca iubesti pe cineva,lasa-l sa plece.Daca se intoarce inapoi,e al tau,daca nu,inseamna ca nu a fost niciodata." Crede-ma,am si eu o varsta si stiu ce spun.Sunt trecuta prin asta,fapt pentru care sufar si acum enorm...si doar pentru faptul ca am crezut in el ,dar el ma lucra pe la spate pana ce mi-a dat lovitura de gratie...Nu se merita sa-ti sacrifici tineretea pentru ceva ce poate ca nu exista : iubirea celui de langa tine.
Trimiteți un comentariu