Inceput de toamna.

 Dupa fierbinteala, exuberanta si frumusetea luminoasa a verii, toamna isi face prezenta, desi inca mai are mirosul verii impregnată-n pielea ei.

Frunze, cenusiu, bruma, reintanliri, vise, agitatie, frig, emotie, ganduri, dor, sumbru, decor, melancolie, tristete, trecut, bucuria unui nou inceput, anotimpul perfect, frumos, cald, rece, prietenos, dusmanos, nehotarat, schimbator, uscat, ud, roditor, zalud, plangacios prin ploile sale.

1 septembrie, e toamna. O zi banala ca oricare alta. Este soare, bate vantul, dar e frig. 

Imi este insa placuta aceasta infuzie de toamna. Pentru mine toamna a fost mereu frumoasa. Nu merita ca tristetea sa isi faca prezenta. Sunt multe lucruri marunte care ar trebui sa ma bucure. Mai devreme sau mai tarziu va iesi si soarele pe strada mea. Trecutul nici nu ma mai intereseaza, ce a fost a fost. Prezentul este important. 

Acest anotimp cand frumos, viu colorat, cand racoros, trist si intunecat de mine depinde, de modul in care il simt. Are o rezonanta deosebita pentru ca m-am nascut la sfarsitul lunii octombrie. 

Natura moare treptat, treptat. Dar de ce sa fim pesimisti? Ea moare pentru a se renaste si pentru a ne demonstra ca nimic nu are sfarsit si inceput. Desi uneori simt ca ma imprastii ca frunzele si ma dizolv ca ploaia. Iubesc toamna care se asterne greoi pe sufletul meu. Ma linisteste, ma bucura, ma incanta, e superba. 

Vreau sa am parte de cea mai frumoasa toamna. Una calda si senina, fara suferinta si despartiri, in care sa nu mai repet la infinit amintirile verii. 

As vrea in momentul acesta sa ratacesc singura pe aleile linistite din parc.